Amazing grace - John H. Newton

“Amazing grace, how sweet the sound”… „Maretul Har m-a mântuit” – aceste versuri minunate care au străbătut peste veacuri lumea întreagă, răsună  şi  astăzi atât de frumos  în  multe vieţi schimbate de către Dumnezeu. John H. Newton, autorul versurilor acestui imn, se naşte la Wapping,  Londra, în 24 iulie 1725, fiul lui John Newton SR, unui comandat de vas comercial în Marea Mediterană. Primele învăţături religioase le-a avut de la mama sa care a murit  de tuberculoză când el avea doar şapte ani.

În 1748 devine căpitan pe propriul sau vas, ocupându-se cu comerţul de sclavi. Prins într-o furtună puternică pe mare, vasul său “Greyhound” fiind gata să se scufunde din cauza unei defecţiuni, John Newton îşi ridică privirea către Dumnezeu exclamând ”Doamne ai milă de noi!” Bunul Dumnezeu a mişcat încărcătura vasului care s-a deplasat în aşa fel încât a acoperit fisura prin care barca era inundată! În urma acestor evenimente, meditând în cabina sa la cele petrecute, şi-a dat seama de  faptul că Dumnezeu i-a vorbit prin furtună şi harul Domnului a început să lucreze în El. Ziua de 10 mai 1748 rămâne în viaţa sa ca dată a convertirii. Din anii importanţi reţinem că în 1750 se căsătoreşte cu Mary Catlett iar în 1755 din cauza unei boli renunţă la meseria de marinar. Între 1755-1760 se stabileşte la Liverpool unde lucrează ca şi colector de taxe în port. Aici  se întâlneşte cu George Whitefield, devenind în scurt timp ucenicul acestuia.

Newton îşi continuă studiile aprofundând studierea limbilor greacă şi ebraică iar  pe data de 17 iunie 1764 îşi începe lucrarea de preot în Olney. Biserica sa devine neîncăpătoare la slujbe. Împreună cu poetul Cowper care se ocupa de partea muzicală în biserică începe să scrie imnuri care mai târziu au fost cuprinse în colecţia Olney Hymns.

Compus între 1760-1770 în Olney, “Amazing Grace” a fost un imn scris pentru întâlnirile săptămânale de rugăciune pe care aceştia doi le organizau în întreaga ţară. Originea melodiei este necunoscută însă mai mulţi documentarişti asemenea lui Bill Moyers o atribuie sclavilor de pe vas.

În 1780 părăseşte localitatea Olney şi devine rector la St.Mary Woolchurch în Londra, unde continuă să predice Evanghelia, influentând viaţa multor oameni, printre care şi William Wilberforce liderul mişcării de abolire a sclaviei.

Newton a predicat până în ultimul an de viaţă chiar dacă spre final a fost orb. Moare în 1807 la Londra pe 21 decembrie lăsând în urmă celebra frază: “ Memoria mea aproape m-a părăsit, dar îmi amintesc două lucruri – că sunt un mare păcătos  şi Cristos este un mare Salvator.”