Cine a scris Biblia?

Biblia este actualmente o colecţie de 66 de cărţi (39 în Vechiul Testament, 27 în Noul Testament). A fost scrisă de aproximativ 40 de scriitori diferiţi, care au trăit şi au scris de-a lungul unei perioade de 1500 de ani. Ei au provenit din toate segmentele sociale – unul a fost rege, altul a fost păstor, pe când altul a fost doctor. Alţii au fost pescari, istorici, profeţi şi teologi. A existat chiar un agent de taxe (Matei, vameşul)!
Porţiuni întregi din Biblie au fost scrise în timp ce autorii lor se aflau în cele mai vitrege circumstanţe (în închisoare, în suferinţă grozavă, faţă în faţă cu moartea), iar alte porţiuni au fost scrise pe culmile fericirii (după o victorie în bătălie, la sărbătoarea nunţii, la naşterea unui copil).
Ei au scris în trei limbi diferite; Vechiul Testament a fost scris, în principal, în ebraică, având însă şi o scurtă porţiune în aramaică, în timp ce Noul Testament a fost scris în limba greacă.
Cei mai mulţi dintre autorii ei nu s-au cunoscut niciodată unii cu alţii. Şi, cu toate acestea, Biblia sună ca o singură poveste, în desfăşurare, despre relaţia lui Dumnezeu cu oamenii. Aproape ai crede că a fost un singur autor. De fapt, dacă te-ai gândit aşa, ai avea dreptate, pentru că în spatele acestor 40 de autori umani se află autorul real al Bibliei – Dumnezeu. Cel puţin aceasta este ceea ce susţin scriitorii Bibliei. De peste 2000 de ori, ei îşi introduc formulările cu comentarii de genul: „Aşa vorbeşte Domnul”. Ei se recomandă ca fiind proroci, sau purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu. Ei acţionau ca şi când aveau o responsabilitate de temut în comunicarea mesajului lui Dumnezeu către lume. Dar aveau ei cu adevărat această misiune? Nu cumva se înşelau singuri, deşi erau bine intenţionaţi? Poate că nu erau decât nişte impostori – mai degrabă mincinoşi -, şi nu profeţi? Sau erau, aşa cum pretindeau, oameni pe care Dumnezeu i-a ales ca să transmită mesajul Lui omenirii – ţie şi mie?
Personal, am întâlnit foarte puţini oameni care cred că aceşti scriitori au fost mincinoşi intenţionaţi. Scrierile lor au inspirat cele mai înalte standarde de integritate şi de onestitate în alţii – lucru extrem de improbabil a se întâmpla de pe urma unei adunături de mincinoşi! Mai mult, se pare că ei au înţeles seriozitatea lucrurilor pe care le susţineau despre ei înşişi. Ei au trăit într-o cultură unde nu exista datorie mai mare ca a-L cinsti pe Dumnezeu. A pretinde, în mod fals, că eşti proroc era o crimă pasibilă de pedeapsa cu moartea. Ei şi-au acceptat chemarea cu o smerenie profundă şi cu o responsabilitate cumpătată.
Se poate să fi fost bine intenţionaţi, dar induşi în eroare? Este clar că oricine poate crede că el are dreptate şi, totuşi, să greşească. Însă relatările care ne sunt oferite de scriitorii Bibliei au făcut parte din istorie. Scriitorii au pretins că au fost martori oculari ai multor evenimente – unele chiar evenimente miraculoase – şi ne-au cerut să primim adevărurile spirituale în lumina credibilităţii pe care au demonstrat-o prin transmiterea adevărurilor istorice. În raportarea acestor adevăruri istorice, nu s-ar mai fi pus problema dacă ei sunt bine intenţionaţi, ci dacă au dreptate. Fie ceea ce au spus s-a întâmplat, fie nu.
De exemplu, ucenicii lui Isus au pretins, printre alte lucruri, că El a transformat apa în vin, a vindecat un olog şi a murit pe cruce. Aceste evenimente fie s-au întâmplat, fie nu. Dacă nu s-au întâmplat, atunci aceşti autori n-au fost bine intenţionaţi – ei au fost mincinoşi. Acest lucru ne lasă cu o singură opţiune: dacă autorii n-au fost nişte înşelători intenţionaţi, ei trebuie să fi fost martori demni de încredere ai lucrării miraculoase a lui Dumnezeu şi transmiţători credincioşi ai mesajului Său divin. Dar există vreo dovadă că este aşa? Putem noi cerceta în mod obiectiv dacă a venit sau nu Biblia de la Dumnezeu? Eu cred că putem.
Dacă adunăm la un loc toate religiile principale ale lumii, vom găsi aproximativ 26 de cărţi care se pretind a fi inspirate de Divinitate (sau oferite nouă de către Dumnezeu). Dar Biblia se distinge de aceste cărţi în anumite aspecte foarte semnificative.
Numai Biblia înregistrează sute de profeţii împlinite. Numai Dumnezeu are cu adevărat capacitatea să ne spună sfârşitul de la început. Aceste profeţii nu sunt pronosticuri norocoase sau coincidenţe. Mai degrabă, ni se dau detalii specifice cu privire la tot felul de lucruri, de la apariţia şi prăbuşirea marilor împărăţii ale lumii, la informaţii personale despre oameni care contribuie la împlinirea planului lui Dumnezeu. Sunt nenumărate profeţii date cu sute de ani înainte de naşterea lui Isus Cristos, care şi-au găsit împlinirea uimitoare în El. Aşa cum vom vedea în capitolul 4, profeţii Vechiului Testament au prezis aproape fiecare aspect important al vieţii Lui.
Arheologia acordă de asemenea încredere Bibliei care menţioneză sute de oraşe, oameni şi evenimente, atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În trecut, multe din aceste afirmaţii nu au putut fi validate de alte documente istorice şi, drept urmare, scepticii au înregistrat o perioadă de glorie în criticarea acurateţei Bibliei. Cu toate acestea, în a doua jumătate a secolului douăzeci, se părea că fiecare săpătură a lopeţii arheologice producea dovezi care sprijineau Biblia. Oraşe, considerate odată ca fiind doar ipotetice, au fost dezgropate. Împăraţi, profeţi şi lideri militari, despre care se afirmase că ţineau de mitologie, au ieşit în evidenţă în consemnările antice descoperite printre Sulurile de la Marea Moartă şi Tăbliţele de la Ebla. De fapt, acum există, literalmente, mii de descoperiri arheologice care confirmă aspectele istorice ale Bibliei, şi numărul acestor confirmări continuă să crească considerabil.

Există însă un mod şi mai deosebit de a-ţi confirma dacă Biblia este sau nu Cuvântul real al lui Dumnezeu. Poţi citi singur şi vei descoperi dacă ea vorbeşte inimii şi sufletului tău aşa cum n-a făcut-o nicio altă carte.
Mulţi oameni încearcă să citească Biblia începând cu Geneza şi curând se împotmolesc în genealogii foarte lungi, în nume pe care nu le pot pronunţa şi în instrucţiuni descriptive obositoare ale Legii Vechiului Testament. Dar poţi citi şi înţelege singur Biblia dacă respecţi câteva principii de bază:
În primul rând, începe citirea cu Evanghelia după Matei, din Noul Testament. Legile, jertfele şi ritualurile Vechiului Testament îşi au propriul lor loc în studiul Bibliei, dar viaţa şi învăţătura lui Isus Cristos sunt astăzi mult mai relevante pentru fiecare dintre noi. (Notă: Matei începe cu o genealogie. Practic, în ea se află foarte multă istorie interesantă, dar când începi să citeşti, poţi să sari liniştit peste aceste prime câteva paragrafe şi să ajungi direct la naşterea lui Isus Cristos.)
În al doilea rând, citeşte o traducere pe care o poţi înţelege. Dacă- ţi place Shakespeare, îţi recomand versiunea King James. Dacă nu, încearcă o traducere mai contemporană a Bibliei. Toate spun acelaşi lucru – doar că unele o spun într-un limbaj mai apropiat timpului nostru.
În al treilea rând, cere-I lui Dumnezeu să te ajute să înţelegi ce citeşti. Biblia este singura carte din lume pentru citirea căreia Autorul poate fi realmente alături de tine ca să te ajute şi să ţi-o explice pe tot parcursul citirii ei. Printr-o rugăciune simplă, cere-I lui Dumnezeu să-ţi reveleze adevărul, să te ajute să cunoşti ceea ce se spune. Spune- I că eşti gata să crezi şi să urmezi orice îţi arată El cât se poate de limpede.
În al patrulea rând, stabileşte-ţi un program simplu de citire. Nu- ţi lăsa bunele intenţii să-ţi scape din mână. Pune deoparte 10 până la 15 minute pe zi – poate dimineaţa, la prânz sau înainte să mergi la culcare – şi respectă acest program în următoarele 30 de zile. Vei fi surprins cât de mult vei învăţa în acest scurt timp. Biblia a schimbat puternic vieţile a milioane de oameni. Ea ţi-o poate schimba la fel de bine şi pe a ta! Oare nu-ţi eşti ţie însuţi dator s-o citeşti şi să descoperi exact ce spune pentru tine?

 

Sursă: text preluat din “5 întrebări cruciale despre creştinism” – Tom Short, cu permisiunea editurii Lampadarul de Aur
Dacă doreşti să citeşti mai mult poţi comanda cartea aici: www.lampadaruldeaur.ro